autor: Tatiana MARCU, ECO

Migranţii moldoveni care lucrează în ţările UE declară că nu se vor întoarce acasă chiar dacă salariul lor va fi mai mic cu 20-30%. Acest fapt este menţionat în Sondajul privind migraţia şi remitenţele în perioada 2007-2008, realizat de Centrul de investigaţii sociologice şi marketing CBS-AXA.

Director CBS – AXA, Ion Jigău, a spus că diferenţele de salarii şi de condiţii de muncă în R. Moldova şi în ţările de destinaţie a migranţilor rămân mari. În pofida crizei financiare mondiale, motivaţia moldovenilor de a-şi găsi un loc de lucru peste hotare este puternică.

Datele studiului denotă că din 2006 au plecat peste hotare şi s-au stabilit acolo peste 100 mii de persoane. Numărul migranţilor ce planifică în final să rămână peste hotare a înregistrat o reducere uşoară, de la 15,6% în 2006 la 14% în 2008. O scădere mai mare este înregistrată în Chişinău, de la 43,2% la 32,4%. Cifra rămâne aproape constantă (11%) în zonele rurale.

Potrivit lui, numărul total al migranţilor a crescut până la 340 mii persoane până la mijlocul anului 2007 şi se menţine aproximativ la  acelaşi nivel în trimestrul al patrulea al anului 2008. Cu începere din 1999, devierile de la un an la altul creşteau constant cu 50 mii de muncitorilor migranţi.

Sondajul arată că circa o treime din migranţi se află ilegal în ţara lor de gazdă. Statutul de şedere ilegală pare să devenit mai răspândit în ţările CSI, în timp ce în UE şi alte ţări de destinaţie situaţia s-a îmbunătăţit. Dintre persoanele calificate migranţi în 2006 şi care nu aveau pe atunci permis de şedere, 65% au fost legalizaţi, datorită campaniilor de legalizare desfăşurate în unele ţări europene, inclusiv în Italia şi Spania.

Jigău a menţionat că volumul mediu anual al remitenţelor pentru un migrant a crescut pe parcursul ultimelor 12 luni de la 1296 USD la 1848 USD (în termeni nominali). El a explicat creşterea volumului remitenţelor prin faptul că tot mai mulţi migranţi obţin experienţă pe piaţa forţei de muncă în ţara de destinaţie şi câştigurile lor se îmbunătăţesc.

Volumul total de remitenţe pentru 2008 se anticipează la peste 2 mlrd. USD, ţinând cont de creşterea continuă a acestora pe parcursul primelor nouă luni ale anului în curs. Fiind convertit în lei moldoveneşti şi ajustat la rata inflaţiei, acest volum de remitenţe a sporit cu 8% faţă de 2007. În raport cu PIB, remitenţele au rămas mai mult sau mai puţin stabile, la nivel de circa 35%.

Cota gospodăriilor casnice, care au cont bancar curent, potrivit studiului, a crescut din 2006 până în 2008 până la 12% în familiile cu migranţi şi 8% în cele ce nu au migranţi

Potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei, moldovenii aflaţi peste hotare au transferat acasă pe parcursul primelor zece luni ale anului curent prin intermediul băncilor din Moldova circa 1,4 mlrd. USD. Suma depăşeşte cu 426 mil. USD transferurile băneşti din străinătate efectuate în ianuarie – octombrie 2007 şi cu 181 mil. USD pe cele efectuate pe parcursul întregului an 2007 (1,218 mlrd.).

Popularity: 1% [?]

Un dealer Ford din provincia canadiană Ontario a decis să ofere bonus cumpărătorilor 100 de acţiuni la Ford Motor Company pentru a încerca să-şi crească vânzările. Soluţia e una inventivă, însă de avarie, tot mai puţini oameni veneau în showroom, iar ceva trebuia să atragă atenţia. Chiar dacă bonusul nu face acum nici 200 de dolari, cei de la dealer spun că astfel clienţii pot să se simtă mândri că au o mică parte din Ford, notează ziarul canadian The Windsor Star. În SUA, alţi dealeri au desfăşurat pentru puţin timp şi programe prin care cei care veneau doar să testeze maşinile primeau 10 acţiuni la Ford.

John Chisholm, şeful unui dealer Ford din oraşul Windsor, Ontario  spune că a auzit de un program similar desfăşurat de un reprezentant General Motors din Texas şi a decis să-l încerce. De la 1 decembrie va începe să cumpere acţiuni la Ford pentru clienţii care-şi iau maşini de la concesiune. Chisholm spune că a oferi acţiuni e o dovadă excelentă de încredere în Ford şi viitorul acesteia. Ideea este interesantă şi dovedeşte că dealerii trebuie să dea dovadă de imaginaţie dacă vor să se descurce în vremuri de criză.

Acţiunile Ford au ajuns acum la 1,66 dolari, astfel că bonusul de 100 nu e extraordinar, însă dealerul se bazează pe efectul psihologic. Acţiunile Ford ajunseseră la un maxim de 30 dolari în 2001, dar de atunci au tot scăzut, astfel că în ultimul an maximul a fost de 8,79 dolari/acţiune, iar minimul de 1,01 dolari.

Situaţia cere soluţii speciale

Pe scurt, tot mai mulţi americani se văd în imposibilitatea de a-şi lua maşini cu banii jos şi de a obţine credite ieftine în acest scop. Astfel, nici nu e de mirare că vânzările celor mai mari producători locali scad de la o lună la lună chiar şi cu 40%.

Cei trei mari ai industriei auto, General Motors, Ford şi Chrysler cer cu insistenţă ajutoare de 25 miliarde dolari şi avertizează că dacă nu le vor primi vor intra în faliment, iar economia americană va simţi efecte devastatoare. Marţi a expirat termenul până la care cei trei sunt obligaţi să vină cu planuri detaliate în care să explice cum cred ei că vor deveni viabili ajutaţi de banii guvernamentali.

Totuşi, la ultimele discuţii Congresul s-a arătat neîncrezător, mai ales că toţi şefii companiilor auto au venit cu avioanele particulare la discuţii, într-o dovadă de opulenţă care contrastează cu situaţia companiilor ameninţate de faliment. Congresul spune că producătorii trebuie să lase deoparte scenariile alarmiste despre ce s-ar întâmpla dacă ar apărea falimentele şi să insiste pe ideile de redresare.

E de aşteptat că giganţii auto ai Americii să renunţe la o parte dintre mărci, spre exemplu GM să dea Saab, iar Ford să vândă Volvo, să mai închidă toţi o parte din fabrici, să taie producţia de SUV-uri şi pick-up-uri cu consum ridicat şi să se concentreze pe tehnologii ecologice şi maşini mai mici. E drept că cei trei mari ai Americii s-au concentrat pe aceste lucruri şi în ultimii ani, restructurările au început înaintea crizei dar problema e că se fac prea lent.

Oricum, presiunea apasă şi pe umerii Congresului, sutele de mii de locuri de muncă ce s-ar putea pierde după un faliment pot pune economia americană într-o situaţie şi mai gravă decât acum.

Sursa: eco.md

Popularity: 1% [?]

autor: Ion PREAŞCA, ECO

• Dacă luăm în calcul că în medie anual sunt importate 330 mii tone de motorină şi 210 mii tone de benzină, apoi de la majorarea accizelor, la buget ar urma să fie încasate suplimentar circa 210 mil. lei anual, în timp ce Guvernul anunţă doar suma de 175,4 mii lei, adică de peste 1000 de ori mai mică
• În SUA benzina s-a ieftinit de 2,5 ori, în Moldova cu 38%

Accizele la produsele petroliere vor fi majorate cu 50% şi vor constitui 1800 de lei pentru importarea unei tone de benzină şi 750 de lei pentru introducerea în ţară a unei tone de motorină. Parlamentul a operat vineri modificări în acest sens la anexa la titlul IV Codul fiscal în prima lectură.

Iurie Muntean, ministru adjunct al Economiei şi Comerţului, a comunicat deputaţilor că modificările nu vor duce la majorarea preţului cu amănuntul al benzinei şi motorinei în Republica Moldova. El a susţinut că tendinţa de scădere a preţului la benzină şi motorină înregistrată în ultimul timp se va menţine şi în continuare.

Erori de calcul

Potrivit ministrului adjunct, mărimea accizelor pentru produsele petroliere nu au fost modificate din 1999. În ultimii aproape zece ani, pentru o tonă de benzină s-au aplicat accize în sumă de 1200 de lei, iar pentru o tonă de motorină – 500 de lei. Mijloacele încasate în bugetul de stat pe anul viitor ca urmare a majorării accizelor la aceste produse vor fi folosite pentru întreţinerea drumurilor publice. Dacă luăm în calcul că în medie anual sunt importate 330 mii tone de motorină şi 210 mii tone de benzină, apoi de la majorarea accizelor, la buget ar urma să fie încasate suplimentar circa 210 mil. lei anual. Curios este că în nota informativă la acest proiect de lege se anunţă o cifră infimă de 175,4 mii lei, adică de peste 1000 de ori mai mică. Ţinând cont de faptul că nota a fost pregătită de Ministerul Finanţelor ne vine greu să credem că e vorba de o simplă greşeală matematică.

În acelaşi timp, potrivit declaraţiilor făcute de Iurie Muntean în Parlament, majorarea accizelor va condiţiona venituri suplimentare în Bugetul de stat în sumă de 250 mil. lei anual.

Potrivit calculelor MEC, majorarea accizelor cu 50% nu va avea un impact negativ major asupra preţurilor de comercializare a produselor petroliere pe piaţa internă. Astfel, majorarea accizelor va duce la o creştere a preţurilor cu 5,5-6,0% în cazul benzinei şi cu 2,2-2,5% – la motorină.

În SUA benzina s-a ieftinit de 2,5 ori, în Moldova cu 38%

În acelaşi timp, Guvernul susţine că legătura făcută între preţurile pentru benzină şi motorină, operate pe piaţa internă şi cotaţiile carburanţilor la bursele internaţionale ar fi una greşită, deoarece preţul final pentru produsele petroliere reflectă doar 50% tendinţele externe. De notat că vineri 19 decembrie, pentru a treia oară în luna curentă, staţiile PECO din ţară au afişat preţuri reduse la carburanţi. Astfel, benzina şi motorina s-au ieftinit cu circa 30 de bani pentru un litru, ceea ce constituie o micşorare a preţurilor cu 3%. Un litru de benzină de categoria A 95 a scăzut de la 9,55 lei la 9,25 lei, iar de motorină – de la 10,90 la 10,60 lei.

În Moldova, preţurile la carburanţi au început să scadă continuu deja de patru luni. De la mijlocul lunii august şi până în prezent, benzinăriile au operat 13 reduceri de preţ, timp în care benzina s-a ieftinit în medie cu 5,5 lei/litru sau cu peste 37%, iar motorina cu 4,7 lei/litru sau cu circa 30%.

În acest sens, este interesant că în Statele Unite preţul mediu al benzinei a ajuns, luni 22 decembrie, la cota de 4,6 lei/litru, preţ ce este de două ori mai mic ca cel din Moldova. În unele oraşe din SUA preţul litrului de benzină a coborât chiar la cota de 4 lei. Din iulie şi până în prezent benzina în SUA s-a ieftinit de 2,5 ori ( de la 11,3 lei/litru la 4,6 lei/litru), în timp ce în Moldova benzina s-a ieftinit cu doar 38%.

Iniţiativa Ministerului Finanţelor exclusă

În acelaşi timp un alt proiect de majorare de trei ori a mai multor taxe rutiere promovat de ministerul Finanţelor, a fost scos de pe ordinea de zi a Parlamentului. E vorba de recentele iniţiative ale ministerului Finanţelor aprobate de Guvern şi care prevăd majorarea de trei ori a mărimii taxelor pentru gazul lichefiat importat, a taxei pentru comercializarea gazelor naturale destinate utilizării în calitate de carburanţi pentru unităţile de transport auto şi a taxei pentru eliberarea autorizaţiilor pentru transporturi rutiere internaţionale, a autorizaţiilor multilaterale CEMT, a carnetelor de drum la autorizaţiile CEMT şi a carnetelor cu foi de parcurs.

De altfel proiectul mai este pe pagina WEB a Parlamentului, dar Vladimir Florea preşedintele Uniunii Transportatorilor şi Drumarilor din Republica Moldova ne-a spus că prim-vicepremierul Igor Dodon la informat chiar vineri că aceasta a fost exclus şi nu va mai fi aprobat de Parlament.
Anterior în cadrul unei şedinţe a patronatelor cu prim-vicepremierul Igor Dodon, Vladimir Florea a declarat că o eventuală decizie de aprobare a acestor modificări va lăsa fără lucru cel puţin jumătate din şoferii specializaţi în transportul internaţional. „În condiţiile în care  banii ce ar urma să fie acumulaţi vor fi suficienţi doar pentru reperarea unor drumuri de ţară, aceste iniţiative par mai mult o provocare, care ar putea scoate în stradă sute şi mii de şoferi” a spus Florea, revoltat de acţiunile responsabililor de la MF.

Sursa: eco.md

Popularity: 1% [?]

Toţi oamenii sunt preocupaţi toată viaţa de rezolvarea unei singure probleme – cea financiară. Şi majoritatea dintre ei mor, fără a o rezolva. De ce?
Deoarece au doar două grade de studii:
1. Liceale, unde învaţă să scrie, să citească şi să calculeze.
2. Superioare, unde învaţă o profesie.
Tuturor le lipseşte cel de-al treilea grad – educaţia financiară, învăţătura care te ajută să-ţi transformi banii în bunăstare şi siguranţă de durată. Independenţa financiară îţi oferă adevărata libertate, la care visează toţi.

Stimaţi vizitatori, vă aduc la cunoştinţă că începând cu joia aceasta 27 Noiembrie începe cursul de educaţie financiară.

Ce vei afla în cadrul acestui curs?

I. De ce oamenii sunt săraci. Ce trebuie să faci ca să nu fii ca toţi. Care sunt regulile banilor.
II. Care sunt cele patru modalităţi de producere a banilor. Cum se împart oamenii în cele patru categorii şi cum este posibil să ne rezolvăm problema financiară.
III. Cum trebuie administrat timpul pentru a-l utiliza la maximum. Cine ne fură timpul nostru.
IV. Sisteme de afaceri. Cum poţi demara propria afacere cu o investiţie derizorie.
V. Barierele psihologice care-i opresc pe oameni să reuşească în viaţă. Tehnici de depăşire ale lor.
VI. Cea mai eficientă cale pentru a ajunge rapid pe o pistă financiară. Doar şapte paşi.
VII. O soluţie de aplicare în practică a cunoştinţelor acumulate şi demararea propriei afaceri.

Un ciclu se desfăşoară pe parcursul a 10 ore academice.
Costul unui curs este de 250 Lei.

=======================
Poveste adevărată:
- Tuc-tuc-tuc!
- Cine-i?
- Tuc-tuc-tuc! Eu, şansa ta.
- Minţi. Şansa nu bate de două ori.
=======================

Vino la cursuri de educaţie financiară pentru a afla mai multe cum să îţi administrezi banii şi afacerile.

Înscrie-te acum la cursul de Educaţie Financiară prin telefon 079-35-07-07 sau email: financiarliber@gmail.com

Popularity: 1% [?]

autor: Vlad FRUNZĂ, ECO

Omul de afaceri rus Gherman Gorbunţov planifică să cumpere circa 80% din acţiunile băncii moldoveneşti Universalbank. Gorbunţov a primit autorizaţie atât de la Banca Naţională a Moldovei, cât şi de la Comisia Naţională pentru Piaţa Financiară pentru efectuarea acestei tranzacţii.

Ţinând cont de faptul că Universalbank este, de regulă, în eşantionul de jos al pieţei şi, pe de-asupra, în ultimul timp nu a înregistrat evoluţii deosebite, apoi tranzacţia ar însemna o şansă de relansare a băncii. Cu atât mai mult cu cât se spune că afaceristul rus ar conduce una dintre cele mai dinamice bănci din Federaţia Rusă – Inkredbank din Molscova. Conform unor surse ruseşti,  Gorbunţov este acţionar şi preşedinte al Consiliului de directori a Inkredbank, dar şi a unui şir de alte structuri financiare.

Presa rusească precizează că Gorbunţov şi banca sa nu ar fi la prima preluare de acest fel.

Mai mult. Afacerile afaceristului rus sunt legate de cele ale bancherului rus Aleksei Frenkel aflat, în prezent, în detenţie sub acuzaţia de organizare  în anul 2006 a asasinatului vice-preşedintelui Băncii Centrale a Rusiei, Andrei Kozlov.

Frenkel este acuzat că ar fi pus la cale asasinarea lui Kozlov, după ce acesta a declanşat o luptă aprigă cu băncile ce efectuau operaţiuni de spălare a banilor mafiei ruse, blocând astfel activitatea VIP-bank şi a altor structuri de acest fel.

Presa de specialitate din Federaţia Rusă a remarcat faptul că după închiderea băncii VIP-bank administrate de Frenkel, o mare parte din activele imobiliare au trecut la Inkredbank, inclusiv sediul actual al băncii din oraşul Moscova, dar şi clădiri ale oficiilor din alte oraşe.

Mai mult. Cu o lună înainte de închiderea oficială a VIP-bank, Inkredbank a cumpărat de la prima sistemul de transferuri internaţionale rapide „Lider”. Totodată la Inkredbank s-a transferat şi Olga Vilkul, preşedintele Consiliului de Administrare a sistemului de transferuri internaţionale rapide „Lider”. Aici mai adăugăm că la a şasea Conferinţa internaţională bancară din Chişinău din 22-25 octombrie curent, Gorbunţov şi Vilkul au reprezentat Inkredbank.

Sursa: eco.md

Popularity: 1% [?]

• Compania este prima de pe piaţa asigurărilor care şi-a schimbat forma juridică, conform legislaţiei în vigoare
• Pentru primul semestru al anului 2008, IPB Delta Asigurări a înregistrat o creştere de circa 842% a primelor subscrise, faţă de semestrul unu al anului 2007,  şi şi-a mărit cota de piaţă cu 0,7%

Compania de asigurări IPB Delta Asigurări a anunţat că şi-a schimbat forma juridică din SRL în societate pe acţiuni. Schimbarea formei juridice a fost înregistrată la Camera Înregistrări de Stat în ziua de 8 octombrie 2008.
Directorul general al companiei, Viorica Petrov, a menţionat că ”în conformitate cu art.20 al Legii nr.407-XVI  din 21.12.2006 cu privire la asigurări, ÎM CA IPB Delta Asigurări SA a devenit prima companie de asigurare, care s-a conformat legislaţiei în vigoare din domeniul asigurărilor.”

Pentru primul semestru al anului 2008 compania a înregistrat o creştere de circa 842% a primelor subscrise, faţă de semestrul unu al anului 2007  şi şi-a mărit cota de piaţă cu 0,7%, având în prezent 1% din piaţă. Ne-am propus pentru următorii cinci ani o cotă de piaţă de circa 6%, cea ce ne va permite să ne plasăm, în următorii  cinci ani, în top 10 companii de asigurări din Moldova.

În primul semestru al acestui an compania a deschis 11 reprezentanţe în teritoriu, iar până la sfârşitul acestui anului numărul reprezentanţelor va creşte cu încă şapte unităţi.
Întreprinderea mixtă Compania de asigurare IPB Delta Asigurări SA deţine un capital social de 7 000 000 lei şi licenţă generală cu termen nelimitat pentru 35 de tipuri de asigurare.

Principalii acţionari ai companiei  sunt  Delta Asigurări SA, România şi BC Investprivatbank SA, Republica Moldova.

Sursa: eco.md

Popularity: 100% [?]

Duminca trecută împreună cu prietenul meu am mers pe străzile capitalei să discutăm cu tinerii din oraş. Dorinţa mea a fost să aud ce se gândesc tinerii cu privire la viitorul lor şi cum vor să îşi asigure un viitor frumos. Vă propun spre vizionare video spotul cu interviurile realizate.

Cum te gândeşti TU să îţi asiguri viitorul şi ce faci pentru aceasta?

Popularity: 2% [?]

În conformitate cu Legea Asigurărilor adoptată anul trecut în Rusia, companiile de asigurare ale căror denumiri coincid sau se aseamănă, începnd cu 17 iulie 2005 vor fi sancţionate, inclusiv prin retragerea licenţei. Dacă nu-şi vor modifica numele.

Legea le interzice asiguratorilor să folosească denumiri asemănătoare, problemă care va afecta 80 la sută din firmele existente. Sunt 78 de companii ce utilizează cuvântul ПОЛИС, 16 firme o tot dau cu ГАРАНТИЯ, 7 au îndrăgit НАДЕЖДА, tot atâtea s-au axat pe ПОДДЕРЖКА, iar 14 întreprinderi s-au ‘clonat’ cu ГАРАНТ.

Alexandr Koval, unul dintre deputaţii care au elaborat legea, preşedinte al Uniunii Companiilor de Asigurare din Rusia, afirmă că în felul acesta autorii încearcă să interzică asiguratorilor neloiali imitarea numelor unor companii vestite. //

sursa: advesti.ru

Popularity: 1% [?]

Pe parcursul săptămânii trecute moneda naţională s-a depreciat în raport cu dolarul SUA cu 2,92%, de la 9,7207 lei la începutul perioadei, până la 10,005 lei pentru un USD la finele acesteia. O tendinţă similară a fost caracteristică şi pentru raportul leu/euro.

După o apreciere continuă de la începutul anului curent, luni 22 septembrie leul moldovenesc a revenit la baremul psihologic de 11 MDL pentru un USD şi 16 MDL pentru euro, pe piaţa valutară.
O corectare a cursului leului în raport cu principalele valute mondiale era prognozabilă, dar atât experţii, cât şi autoritatea bancară nu s-a aşteptat la o depreciere atât de semnificativă a monedei naţionale.
Tradiţional, la începutul toamnei cursul monedei naţionale se depreciază în fiecare an după trendul pozitiv înregistrat în perioada de vară, dar în anul curent leul a pierdut mult mai mult faţă de anii precedenţi pe fondul creşterilor înregistrate de dolarul SUA şi moneda unică europeană pe pieţele internaţionale, dar şi din cauza aprecierii fără precedent din vara curentă, afirmă experţii şi factorii bancari.
Solicitate de BASA-press surse oficiale din cadrul Băncii Naţionale a Moldovei au calificat situaţia de pe piaţa valutară internă drept una previzibilă şi controlabilă. Nu sunt motive pentru a intra în panică, leul s-a depreciat, deoarece dolarul şi euro au crescut în Europa şi în lume. Totodată, potrivit sursei citate, deprecierea peste măsură a leului s-a datorat „operaţiunilor speculative de pe piaţa valutară internă”.
Creşterea cursului dolarului şi euro în raport cu moneda moldovenească era aşteptată, dar de această dată operaţiunile speculative ale operatorilor valutari au forţat o depreciere mai mare a leului, afirmă reprezentantul BNM. Totodată, acesta spune că băncile moldovene dispun de suficiente lichidităţi pentru a face faţă cereri în creştere de pe piaţă şi susţine că devalorizarea va fi urmată de o mică corectare a cursului dar, evident, nu se va reveni la cotaţiile din săptămâna precedentă.
În mare parte aprecierile oficialilor de la BNM sunt susţinute şi de experţii independenţi. Astfel, analistul Valeriu Prohniţchi de la Expert Group este de acord că deprecierea monedei naţionale din ultima săptămână s-a datorat factorilor externi şi tendinţelor sezoniere.
Era de aşteptat că leul se va deprecia după ce pe parcursul verii a crescut continuu până la cote alarmante, dar nimeni nu prognoza o involuţie atât de fulgerătoare.

Aceasta a fost cea mai mare devalorizare a leului în raport cu valuta Statelor Unite şi euro din anul curent şi ea a fost influenţată atât din exterior, cât şi pe intern, afirmă Prohnişchi.
Totodată, spre deosebire de oficialii de la BNM expertul afirmă că deprecierea din ultima săptămână a leului faţă de cele două valute este un semnal că capitalul speculativ a părăsit în mare parte piaţa moldovenească.
Leul creştea în special în rezultatul unor operaţiunilor speculative de pe piaţă, iar după ce aceste operaţiuni şi-au pierdut din amploare leul a început să se deprecieze şi a început să revină la un curs acceptabil atât pentru populaţie, în special cea care trimite bani de peste hotare, cât şi pentru producătorii locali care exportă peste hotare, a conchis Prohnişchi.
Pentru marţi, 23 septembrie, Banca Naţională a stabilit un curs de 10,341 lei pentru un USD şi 15,0741 lei pentru un euro.

Sursa: eco.md

Popularity: 1% [?]

Economia rusă va reuşi să iasă din cea mai gravă criză financiară din 1998 încoace fără să fie afectată în mod semnificativ, întrucât se bazează pe sutele de miliarde de petrodolari, apreciază analiştii, citaţi de AFP.
Piaţa bursieră din Rusia a înregistrat, săptămâna trecută, cel mai mare declin din ultimii zece ani, în contextul şocurilor din sectorul financiar mondial, scăderii preţurilor materiilor prime şi lipsei de lichiditate din sistemul bancar local. Totuşi, întrucât preţul petrolului este de aproape zece ori mai mare decât în urma cu un deceniu, economiştii consideră că Rusia va ieşi din această situaţie “doar cu câteva zgârieturi”.

Declinul pieţei a fost “un test, nu o deviere, întrucât guvernul a avut bani pentru a remedia situaţia”, a declarat Chris Weafer, economist-şef la banca de investiţii Uralsib Moscow. După ce investitorii au ignorat mai multe apeluri ale autorităţilor de a-şi păstra calmul, Rusia a închis miercuri tranzacţiile cu acţiuni şi a implementat mai multe măsuri pentru remedierea situaţiei de pe piaţa financiară.

Autorităţile din Rusia au extins, joi, ajutorul de urgenţă acordat sectorului financiar, la peste 130 de miliarde de dolari, pentru a susţine evoluţia acţiunilor şi a îmbunătăţi lichiditatea pieţelor. Preşedintele rus Dmitri Medvedev a declarat că piaţa financiară locală va primi un sprijin suplimentar de 500 de miliarde de ruble (10,6 miliarde de dolari), jumătate din fonduri fiind de la buget.

De asemenea, ministrul rus al Finanţelor, Alexei Kudrin, a arătat că Rusia va reduce, începând cu 1 octombrie, taxa impusă exporturilor de petrol cu 23%, la 372 de dolari pe tonă, pentru a permite companiilor afectate de ieftinirea ţiţeiului să economisească 5,5 miliarde de dolari şi pentru a susţine evoluţia acţiunilor acestora.

Noile măsuri majorează ajutorul acordat de statul rus pieţei financiare la peste 130 mlrd. dolari, inclusiv fondurile de la buget de 1 500 de miliarde de ruble (58,9 mlrd. dolari) care vor fi depuse la bănci, 1 000 de miliarde de ruble (39,3 mlrd. dolari) disponibili prin intermediul operaţiunilor repo şi circa 300 de miliarde de ruble (11,8 mlrd. dolari) care au fost puse la dispoziţia băncilor prin reducerea rezervelor obligatorii.

Bursele din Rusia au fost redeschise vineri pe creştere, principalul indice, RTS, avansând cu 22%, dar este cu 57% sub maximul istoric atins în luna mai. Evoluţia pieţei de capital a evidenţiat deficienţele sistemului financiar rus, dar nu ar trebui să conducă la o încetinire semnificativă a creşterii economice, consideră analiştii.

Autorităţile de la Kremlin au reuşit să evite repetarea crizei financiare din 1998 datorită confortului financiar generat de exporturile de materii prime. Perspectiva economiei Rusiei din prezent nu se compară cu cea din urmă cu un deceniu datorită evoluţiei preţului petrolului, consideră Ronald Smith, economist-şef la Alfa Bank. “Vom trece de criză, iar creşterea economică ar putea fi mai redusă, dar se va menţine la un nivel ridicat”, a afirmat Smith.

Totuşi, constructorul de zgârie-nori Mirax a anunţat că a oprit orice nou proiect din cauza crizei, acesta putând fi primul indiciu că şi economia reală ar putea fi afectată de problemele din sectorul financiar.

Sursa: eco.md

Popularity: 1% [?]